Afirmatiile pe care o sa le citez se gasesc in Comentariul Biblic al credinciosului, scris de teologul William McDonald. Acestea sunt comentarii asupra textului biblic din Faptele Apostolilor capitolul 4, unde Petru si Ioan depun o marturie puternica despre Domnul Isus Cristos inaintea autoritatilor evreiesti. Mi s-au parut pline de inspiratie si potrivite pentru bisericile de orice culoare confesionala din vremurile noastre.
“4:13 Religia oficială, osificată şi închistată în dogmele ei lipsite de viaţă, nu va tolera niciodată evanghelismul vital şi plin de râvnă, care produce rezultate în inimile oamenilor. Exponenţii ei rămân total nedumeriţi să constate că nişte oameni fără carte şi neinstruiţi produc o înrâurire atât de mare asupra comunităţii în care trăiesc, în timp ce toată înţelepciunea lor nu se ridică deasupra „cărnii şi sângelui”, cum s-a exprimat cineva.
In Noul Testament nu se face nici o distincţie între cler şi laici. Această distincţie este o relicvă a bisericii Romei, datând din perioada premergătoare Reformei. Ioan Huss a luptat şi a murit în Cehia: pentru doctrina preoţiei universale a tuturor credincioşilor, iar simbolul hussit ne-a parvenit nouă, celor de azi, prin paharul Cinei Domnului, aşezat pe Biblia deschisă. Or, tocmai adevărul acesta al preoţiei regale şi al mărturiei pe care o dă fiecare credincios a constituit forţa dinamică ce a pus în mişcare biserica primară. Fără să beneficieze de tehnologiile avansate de care dispunem noi sau de mijloacele moderne de transport sau de traduceri sau de publicarea Cuvântului, Evanghelia harului lui Dumnezeu a zguduit din temelii Imperiul, până când sfinţii au ajuns să fie prezenţi până şi în casa Cezarului. Dumnezeu ne cheamă la creştinismul primitiv.“
